Dumitru Furdui

S-a născut la 27 octombrie, la Băileşti, în judeţul Dolj. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1957, nu fără peripeţii. În 1953 a fost eliminat temporar în contextul preludiului Revoluţiei ungare, devenind ulterior un popular interpret de comedie în teatru şi televiziune.
A debutat artistic în 1958, în filmul lui Geo Saizescu, "Doi vecini", în urma acestui rol, fiind remarcat de către Francisc Munteanu şi distribuit astfel, în pelicula acestuia "Soldaţi fără uniformă", în 1960. Au urmat apoi alte roluri frumoase în filme precum "Setea" (1960), în regia lui Mircea Drăgan, "Un surâs în plină vară"(1963), sub conducerea lui Geo Saizescu,"Împuşcături pe portativ"(1967), în regia lui Cezar Grigoriu sau "Fraţii" din 1970, un film de Mircea Moldovan.

Între anii 1970 şi 1972, actorul a interpretat rolul Sergentului-Major Cristoloveanu, în seria de filme "Brigada Diverse", în regia lui Mircea Drăgan, iar în 1975, interprează, tot cu succes, rolul inginerului Geo Severus din "Toamna bobocilor", respectiv "Iarna bobocilor", în regia lui Mircea Moldovan.
În 1981 actorul încearcă şi o carieră de scenograf, semnând scenografia filmului lui Tudor Mărăscu, "Învingătorul".

În teatru a făcut, de asemenea, roluri memorabile în piese ca „Balerina portocalie“ de Valeriu Sârbu, „Câinele grădinarului“ de Lope de Vega, în „Sânziana şi Pepelea“ de Vasile Alecsandri sau în „Triumful talentului“ de I.L.Caragiale, difuzate la Teatrul Naţional Radiofonic. De asemenea, a împrumutat vocea sa personajului principal din "D'ale lui Păcală" de Tudor Muşatescu, alături de Cornel Vulpe, Dem Rădulescu, Draga Olteanu şi Paul Sava.

D-ale lui Pacala
Asculta mai multe audio Diverse
La sfârşitul anului 1982 se refugiază politic în Franţa unde, din 1988, lucrează sporadic în cinematografie, lăsând şi aici câteva roluri frumoase. Îl putem astfel vedea în filme ca "Roselyne et les lions"(1989), în regia lui Jean Jacques Beineix, "Aux yeux du monde"(1991), în regia lui Eric Rochant sau "Mina Tannenbaum", un film din 1994, semnat de Martine Dugowson. Ultimul său rol a fost cel al tatălui din filmul "La rançon du chien" din 1996, în regia lui Peter Kassovitz, unde i-a avut ca parteneri pe Daniel Prévost şi François Négret, în rolurile principale.


Actorul a scris şi memorialistică, publicată în două volume apărute postum în 1999 la Editura Fronde sub titlul „Teatrul în comunism”.
S-a stins din viaţă la 13 aprilie 1998, la Paris, în circumstanţe neclare. Se pare că ar fi căzut de la etajul opt al imobilului în care locuia, posibil ca urmare a unui suicid sau datorită consumului de alcool. Dar, se ştie că actorul ducea o viaţă retrasă, exilul nedovedindu-se soluţia visată. În momentul decesului fiul său, Tudor Furdui, singurul sprijin, se afla în ţară. Fiul său este din 1999 crainic sportiv la TVR1.