marți, 3 noiembrie 2009

Maria Filotti


Maria Filotti s-a născut în comuna Batogu, de lângă Brăila, "un sat aşezat în şes, cam între gările Inaca şi Deduleşti, în apropierea râuşorului Călmăţui, care era tare poznaş: când era uscat ca-n palmă, când se revărsa înecând recolta.". Era în clasele primare, la Brăila, când a văzut prima piesă de teatru. Pe vremea aceea nu exista la Brăila un liceu de stat pentru fete, aşa că, după absolvirea cursului primar, în anul 1895, a fost înscrisă ca internă la o instituţie particulară, "Şcoala secundară de fete", condusă de o asociaţie de profesori şi care purta numele întemeietorilor ei, un grec şi un italian: Penetis şi Zurmali. Examenul de bacalaureat l-a susţinut la Liceul I.C.



Massim, secţia clasică, încheind cu o "dizertaţie" cu tema "Opera politică şi literară a lui Dumitrie Cantemir". Preşedintele comisiei de examinare era profesorul universitar Ştefan Sihleanu, director al Teatrului Naţional Bucureşti în acea perioada. Sihleanu este cel care descoperă calităţile artistice înnascute ale Mariei Filotti. După terminarea studiilor liceale s-a înscris la Universitatea din Bucureşti la secţiile Litere, Filosofie şi Drept, dar Ştefan Sihleanu a determinat-o să încerce şi la Conservatorul de Muzica şi Arta Dramatică. La Conservator a fost eleva maestrei Aristizza Romanescu, care îi va spune ce bucurii îi poate dărui scena şi care-l va convinge pe tatăl viitoarei artiste, cu ocazia unui turneu a teatrului din Craiova în drum spre Teatrul Naţional din Iaşi, să nu se împotrivească ca Maria să facă teatru. Din clipa aceea teatrul a prins-o în mrejele ei, după mărturiile artistei. În anul 1905 a făcut un alt turneu, cu Petre Sturdza - jucând în piesa lui Giacosa, Ca frunzele - şi apoi cu Petre Liciu. Renunţă la Facultatea de Drept. În anul 1906 dă examenul de absolvire a Conservatorului cu Fedra.




În primăvara aceluiaşi an, Maria acceptă, la îndemnul profesoarei sale, propunerea pe care i-o făcuse scriitorul Haralamb Lecca, ce fusese numit director la Teatrul Naţional din Iaşi, şi semnează un contract pentru o stagiune la acel teatru începând de la 1 septembrie 1906. Din această cauză, se va muta şi cu ultimul an de studii la Facultatea de litere din Iaşi. Pentru examenul de absolvire a pregătit şi cu maestrul Nottara piesa Fraţii - în care dădea replica unor colegi ce-şi treceau examenul - şi piesa "Fântâna Blanduziei", care se juca pentru producţia de absolvire a promoţiei 1906, de elevii din ultimii ani de la clasele celor doi profesori, împreună. Examenul l-a dat pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, unde păşea pentru prima dată. Alexandru Davila, ca director al Teatrului Naţional, era şi preşedintele comisiei. El o remarcă pe Maria şi vrea să-i ofere un contract, dar Haralamb Lecca nu este de acord să rezilieze contractul spre binele ei, pentru a căpăta siguranţă şi încredere.
La Iaşi, în primul an de carieră, înaintea premierei de debut " În lumea mare" de Dumas-fiul, a jucat pe Nerra din "Fântâna Blanduziei" , într-un spectacol festiv, organizat cu prilejul dezvelirii bustului lui Alecsandri, în faţa Teatrului Naţional. În cele câteva luni ale stagiunii, din octombrie 1906 până în februarie 1907 a jucat urmatoarele roluri: Berta din "Victimele legii", Germaine din "Banii" a lui Octave Mirbeau, Clara Torini din "Jucătorii de cărţi", de H. Lecca, Thomry din "Martira", de Jean Richepin, Heriette din "Două orfeline", "Vijelia", de Bernstein, şi Nelly Rosier din "Stafia bărbatului".




În aprilie 1907, în cursul turneului cu Agatha Bârsescu a fost chemata la Bucureşti pentru semnarea contractului cu Teatrul Naţional. A debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în seara de 29 septembrie 1907, la deschiderea stagiunii, cu rolul Vidrei din "Răzvan şi Vidra" de Hasdeu.
A jucat în 167 de piese dintre care în 45 a deţinut roluri principale. A jucat alături de marii înaintaşi ca, Nottara, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu, Petre Liciu. A avut parteneri admirabili Aristide Demetriade, Nicolae Soreanu, Tony Bulandra. Rolurile au fost multe şi variate, pe registre multiple, de la ingenue până la femei fatale, regine, personaje clasice, personaje de legendă, cochete şi, "din când în când ... câte un om adevărat".
Timp de trei decenii a fost profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică Bucureşti.
Din 1930 a fost aleasă preşedinta Sindicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici, a fost membră, ca reprezentantă a României, în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru şi societară de onoare a Teatrului Naţional Bucureşti. Teatrul din Braila poarta numele Mariei Filotti din 1969.
Maria Filotti este mama scriitorului şi producătorului Ion Filotti Cantacuzino şi bunica actorului Şerban Cantacuzino



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu