Constantin I. Nottara

S-a născut la 5 iunie 1859 la Bucureşti. A fost elevul lui Ştefan Vellescu. În 1877, Nottara a început să joace pe scena Teatrului Naţional. Unul dintre pionierii şcolii realiste de interpretare scenică, a aderat un timp la stilul romantic de joc, sub influenţa cerinţelor vremii şi sub îndrumarea lui Mihail Pascaly. 
Nottara s-a afirmat ca protagonist în Shylock, Hamlet şi Lear din teatrul shakespearean, Oedip din „Oedip Rege” de Sofocle, Don Salluste din „Ruy Blas” de Victor Hugo, bătrânul medic din Medicul în dilemă de G.B.Shaw, Ştefan Tipătescu din „O scrisoare pierdută” şi Ion din „Năpasta” de Ion Luca Caragiale, Vlaicu din „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, Ştefan cel Mare din „Apus de Soare” şiTudose din „Hagi Tudose” de Barbu Şt. Delavrancea, etc. 


Contactul cu dramaturgia originală, îndrumarea lui Caragiale şi colaborarea cu actori de orientare net realistă ca Aristizza Romanescu şi Grigore Manolescu, l-au readus la vechea sa orientare realistă. 

Jocul lui Nottara profund emoţionant, pus în valoare de un glas modulat caracteristic, şi expresiv prin frazare, se întemeia pe construirea gândită şi precisă a rolului, astfel încât nimic din interpretare să nu rămână nejustificat.

Nottara a avut o intensă activitate şi ca director de scenă şi profesor la Conservatorul dramatic din Bucureşti. Printre elevii săi se numără actori de renume: Tony Bulandra, Velimir Maximilian, Ion Manolescu, Maria Ventura, Maria Filotti, etc.

A locuit pe actualul Bulevard Dacia la nr. 105, unde se află acum casa memorială care îi poartă numele.