Petre Iorgulescu-Yor (d. 1939)

Autoportret cu urechea tăiată

S-a născut la 24 decembrie 1890, la Râmnicu Sărat, fiind fiul demnitarului Constantin Iorgulescu.  Primii 20 de ani din viaţă i-a petrecut sub coordonarea părinţilor.  În 1914, este absolvent al Facultăţii de Drept din Iaşi, iar în 1917 este ales deputat, fiind încurajat şi susţinut de către tatăl său.  
În ciuda voinţei părinţilor, care-i plănuiseră o carieră politică, tânărul atras de pictură, renunţă la planurile familiei şi se dedică în totalitate artei. În 1918 tânărul, datorită vocaţiei artistice manifestată încă din adolescenţă,  se înscrie la societatea culturală "Arta română". 
Un an mai târziu, în 1919, tânărul Petre Iorgulescu va pleca la Paris, unde studiază pictura cu doi promotori ai fovismului; mai întâi cu pictorul Maurice Denis la Academia Julian, al cărui atelier îl frecventează des, apoi cu Othon Friesz, la Academia Franceză de Arte Moderne. Este momentul în care Iorgulescu-Yor intră în contact cu pictura lui Henri Matisse, Georges Braque şi Othon Friesz; o perioadă în care deşi fovismul nu mai era în perioada sa de glorie, reprezinta totuşi un puternic punct de atracţie pentru Yor, care adoptă caracteristicile curentului în lucrările sale, impunându-i o viziune proprie. 

Peisaj

A debutat ca artist în 1920, în acelaşi timp la Bucureşti şi Paris la Salonul Oficial francez, unde a organizat prima sa expoziție personală de desene, manifestare elogios primită de presa franceză a vremii. La Bucureşti, în acelaşi an, avea prima sa expoziţie, organizată la Maison d'Art.

Natură statică cu pipă şi caiete

A fost o prezenţă frecventă atât pe simezele saloanelor oficiale din Bucureşti, cât şi la cele din Paris, în care, pe lângă expoziţiile personale, activa şi în cadrul unor grupări culturale şi artistice remarcabile, precum "Criterion" alături de Margareta Sterian, Henri Catargi, Ionescu Sin, Ion Jalea şi alţii, sau "Grupul Nostru", alături de Vasile Popescu, Marcel Iancu, Miliţa Pătraşcu, Corneliu Michăilescu, etc.

Peisaj din Balcic

Reîntors în ţara natală, în 1927, artistul va locui o perioadă într-un sat de pe malul Siretului unde pictează peisaje şi portrete din satele apropiate, alături de pictorul Vasile Popescu, de care îl lega o strânsă prietenie. 

Peisaj 

În 1929 i se decerna medalia de aur, în cadrul Expoziţiei Internaţionale de la Barcelona, ca o recunoaştere pentru activitatea sa în viaţa artistică. A fost un strălucit peisagist, fiind puternic atras de imaginile din natură, în special de peisajele Balcicului şi ale Sighişoarei. A pictat însă cu o deosebită pasiune şi peisaje din Bretania,  din satele transilvane şi chiar portrete. 

Case din Bretania

În 1938 artistului îi este premiată o lucrare la Salonul Oficial de la Paris. Ulterior, se îmbolnăveşte grav; suferinţele rele, atât fizice cât şi psihice, îl aduc la sinucidere, în dimineaţa zilei de 29 aprilie 1939. Ultima sa prezenţă la Salonul Oficial de la Bucureşti a avut loc chiar în 1939, cu câteva   luni înainte de a se stinge din vaţă.

Bărci în port

Yor este, fără îndoială unul dintre cei mai importanţi colorişti români din perioada interbelică; prefera în lucrările sale, mai ales nunaţele calde şi liniştitoare, deşi folosea o paletă largă de culori. Opera sa tinde spre un modernism temperat, fiind puternic influențată de atât de postimpresionism şi fovism, cât şi de expresionism.  

Cap de fată

A abordat cu succes în lucrările sale o paletă variată de tematici, excelând în special în naturi statice, peisaje și compoziții cu portrete. Pictura sa are ca notă dominantă un sentiment permanent de anxietate.

Portretul Margăi Jianu

Simplitatea formelor în picturile sale a determinat în procesul de exprimare o restructurare compoziţională, care surprinde un proces inedit de conturare a volumului. Evidenţierea acestuia era făcută exclusiv prin integrarea unui ton în suita cromatică alăturată. 

Pescari şi mahoane

Pensulația era sursa acestei mutații, iar efectul produs era caracterizat de o artă intimă, foarte personală.