S-a născut la Salzburg, în Imperiul Austro-Ungar la 5 aprilie 1908, într-o familie înstărită, ca fiu al lui Ernst şi al Martei von Karajan.
Familia von Karajan provenea dintr-o familie aromână (Gheorghe Ion Karaion), după unele surse, sau greacă (Gheorghios Ianis Karaianis), după altele, din oraşul Kozani, Rumelia, atunci provincie otomană (actualmente în Macedonia de vest, care aparţine Greciei. În 1767 el şi fratele său s-au mutat la Vienasau, poate, la Chemnitz, în Saxonia, unde au fost printre fondatorii industriei textile a Saxoniei. Ambii fraţi au fost înnobilaţi la 1 iunie 1792 de Friedrich August al III-lea, prinţ elector al Saxonei, cu dreptul adăugării prepoziţiei „von” numele de familie: „von Karajan”. Prin desfiinţarea oficială a aristocraţiei în 1919 în Austria, familia von Karajan şi-a pierdut de asemenea dreptul de a folosi particula nobiliară „von”. Dirijorul a pretins autorităţilor austriece să i se acorde dreptul de a refolosi particula „von”, altminteri va refuza să mai susţină concerte în Austria. Autorităţile i-au acceptat derogarea de la lege, ca „nume artistic”.
Mama, Martha Kosmač, era de origine slovenă, din satul Mojstrana, ducatul Carniola (Krain), Austro-Ungaria, actualmente Slovenia.
Karajan a început studiul pianului la 4 ani, a studiat la Conservatorul „Mozarteum” din Salzburg (1916-1926) şi a continuat studiile la Academia de Muzică din Viena până în 1929.
În 1933 von Karajan a aderat ca membru al Partidului Nazist, ceea ce i-a facilitat cariera spectaculoasă. S-a susţinut că dirijorul a făcut acest pas din arivism şi nu din convigere politică, având în vedere că în 1942 s-a căsătorit, în pofida legilor rasiste în vigoare, cu Anita Gütermann, de origine evreiască. Cert este că el a completat formularul de adeziune la Partidul Nazist la 8 aprilie 1933 la Salzburg, cu cinci ani înainte de Anschluss. A primit carnetul de membru cu nr. 3 430 914, iar concertele şi le începea mereu cu imnul partidului nazist, „Horst-Wessel-Lied”. În anul 1928 a debutat ca dirijor şef al orchestrei din Ulm, Germania, unde a activat până în 1934. În 1929 a dirijat opera Salomea la Festspielhaus din Salzburg. În 1935 a fost numit la prestigioasa orchestră din Aachen, devenind cel mai tânăr dirijor al Germaniei.
În 1937 a fost numit dirijor la opera de stat din Viena, iar în 1938 a dirijat „Fidelio” la opera de stat din Berlin, unde a rămas timp de 35 de ani. La 20 aprilie 1939, entuziasmat de interpretarea tânărului dirijor, Hitler i-a acordat titlul creat ad-hoc „dirijor naţional” (în germană „Staatskapellmeister“).
A revenit ca director artistic al operei de stat din Viena (1957 - 1964) şi al Festivalului de la Salzburg (1956 - 1960). Din 1948 a colaborat şi cu teatrul La Scala din Milano. Renumele internaţional şi l-a dobândit cu înregistrarile făcute cu Filarmonica din Berlin.
Împreună cu regizorul francez Henri-Georges Clouzot, Karajan a produs filme ale concertelor şi operelor dirijate. A vizitat Statele Unite împreună cu Orchestra Philharmonia din Londra, iar în toamna lui 1955 a dirijat Orchestra Philharmonia în 24 de concerte.
Ca dirijor la orchestrele filarmonice din Salzburg, Viena, Berlin, Londra, Karajan a devenit o valoare incontestabilă a patrimoniului cultural-artistic universal. A fost director al orchestrei filarmonice din Viena, director şi dirijor al orchestrei filarmonice din Berlin. A înregistrat sute de discuri, colaborând şi cu mulţi din marii solişti ai lumii: Anne-Sophie Mutter (favorita sa), Evgheni Kissin, Lazar Berman, Elisabeth Schwarzkopf, Luciano Pavarotti, Vladimir Horowitz, Sviatoslav Richter, Nigel Kennedy ş.a. Alţi mari muzicieni, ca Isaac Stern şi Iţhac Perlman, i-au refuzat colaborarea din cauza trecutului său nazist.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu