luni, 3 mai 2010

George Constantin

S-a născut la 3 mai 1933 în Bucureşti. În cinematografie a debutat în 1960 în filmul "Aproape de soare", în regia lui Savel Stiopul. De atunci şi până în 1994, artistul a dat viaţă unui întreg univers de personaje, interpretate cu multă dăruire şi mult profesionalism. Actorul a jucat intr-o perioada cand supravegherea stricta a actorilor a fost unul dintre ordinele foarte clare pe care partidul comunist le-a dat politiei politice inca de la infiintarea acesteia. Au fost perioade in care ofiterii Securitatii devenisera chiar „critici teatrali“, iar rapoartele lor au stat la baza cenzurarii multor replici din piesele de teatru. Asta in cazul in care nu era interzis tot spectacolul. In atatia ani nu au lipsit nici situatiile ilare. Securistii se descopereau in personajele unor piese, iar scandalul care urma era de pomina. Securitatea nu era atenta doar la replicile „destabilizatoare“ ale actorilor, ci era pusa de partid sa gestioneze si crizele economice care interveneau in teatre.(Emil Berdeli) La „Nottara“, de pilda, dupa o sedinta furtunoasa despre subventii si cifre de plan, actori precum George Constantin, Alexandru Repan, Horatiu Malaele au spus ca teatrul romanesc nu mai poate supravietui in socialism, „cand sarcinile impuse de autogestiune sunt foarte mari“. La vremea respectiva, sa afirmi ca teatrul controlat de partid nu mai poate supravietui in Romania era aproape o crima. Actorul Dorin Varga chiar a mers mai departe, spunand ca rentabilizarea este o perdea de fum care trebuie sa ascunda faptul ca actorii sunt concediati in urma unor „dispozitiuni din ratiuni mult superioare“. 

Adica, traducand limbajul abscons in care se tineau sedintele epocii, puterea ii da afara pe artisti pentru ca nu mai poate sa-i plateasca. Era o situatie noua pentru Securitate, greu de gestionat. Revolta unor actori cu greutate scapata de sub control se putea solda cu destituiri in lant. Atat in randul activistilor, cat si al securistilor. Mai ales ca rapoartele Securitatii semnalau situatii similare si la Teatrele Giulesti, „Bulandra“ ori „Tandarica“. A fost una dintre cele mai negre perioade ale teatrului romanesc, mai ales ca partidul nu avea de gand sa faca nici o concesie.
George Constantin era un actor perfect, un monstru sacru al teatrului si filmului romanesc care nu lăsa spaţii moarte. Jocul lui avea o muzicalitate extraordinară. 

Iata impresiile unor mari oameni despre acest monstru,care s-a dovedit a fi mai târziu unul sacru. 
Dorel Vişan:"L-am descoperit în Act Veneţian,de Camil Petrescu.Eram student pe atunci şi m-a impresionat faptul că el dezvolta cu măiestrie şi dintr-o experienţă serioasă exact ceea ce ne predau profesorii noştri de actorie.Atunci am simţit,am intuit rosturile actorului şi cât de mare bucurie poate să-ţi dea găsirea acelor elemente care conturează un destin ce nu-ţi aparţine decât trecător şi îl ai de împlinit utilizând propriile-ţi instrumente - minte,trup,voce şi,bineînţeles,talent. 
Dan Stanca:"Prin fiecare rol,George Constantin sporea fiinţa.Cred că asta trebuie.A făcut teatru pentru a reîntâlni viaţa.A trăi această a doua sau a câta viaţă pentru a cunoaşte Fiinţa.A cunoscut Fiinţa şi a devenit Fiinţă.În Nefiinţă tot Fiinţă e." 
Radu Popescu:"George Constantin a umplut şi legat,cu mult meşteşug,şi cu efectele-i binecunoscute,rolul cam de superfetaţie şi redundanţă al Tatălui." 
Dana Dogaru:"Avea încredere în ceea ce făcea şi-n acelaşi timp neîncredere în puterile sale.Era modest în faţa marilor artişti şi indiferent în faţa neaveniţilor. Avea nevoie de afecţiune,curajul de a-şi împărtăşi gândurile,era dispus să sufere,să se plece,să se sfâşie,să suporte neînţelegerea şi uneori resentimentul publicului. Se golea în întregime de el pentru că avea de scos în afară nu numai ce ştie despre el,ci şi ceea ce bănuia că e,fantasmele,viaţa lui inconştientă. Am învăţat enorm de la el şi rămâne pentru mine Uriaşul. Uriaşul creator de personaje." 
Marin Sorescu:"Un actor atât de mare ca George Constantin poate scoate din sân trei regi Lear.Cel care se vede pe scenă e seducător şi va rămâne fără îndoială ca o creaţie neobişnuită.O imensă bunătate degajă această creaţie."


A fost casatorit cu mezzo-soprana Iulia Buciuceanu sora celebrei actrite Tamara Buciuceanu Botez cu care are un baiat, Mihai Constantin, azi actor celebru ca si tatal sau la Teatrul Nottara din Bucuresti.
Artistul s-a stins din viaţă la 30 aprilie 1994, cu 3 zile înainte de a împlini vârsta de 61 de ani.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu