Jean Alexandru Steriadi

S-a născut la 29 octombrie 1880 la Bucureşti, oraş în care şi-a şi început studiile, definitivate însă la München și la Paris. La Bucureşti a studiat artele plastice sub îndrumarea pictorului George Demetrescu Mirea. Apoi i-a avut ca profesori pe Jean Paul Laurens şi Simon Lucien. 


A fost societar al "Tinerimii artistice" (1907), fondator al societăţii "Grafica" (1916), al Academiei libere de pictură (1918) şi al asociaţiei "Arta" (1937). A fost profesor universitar la Bucureşti şi a deţinut funcţii importante în domeniul artei: director al Muzeelor Aman (1909) şi Kalideru (1913) fapt care i-a permis să ajute la organizarea unei retrospective Grigorescu, Andreescu, Luchian. 






Ca recunoaştere a meritelor sale artistice şi a contribuţiei aduse artei româneşti a primit titlul de artist al poporului şi premiul de stat. 

După cel de al doilea război mondial este atras de curentul muncitoresc, influenţa acestuia putându-se observa în temele unora dintre lucrările sale ("Furnale la Reşiţa". Lucrări de referinţă: portrete - "George Enescu", "Gala Galaction", "Theodor Pallady"; peisaje: "Iarna la Cărbuneşti", "Piaţă la Cernavodă", "Cârciumă la Bucureşti", "Brişcari în Piata Mare".

Steriadi este inițiatorul și promotorul saloanelor de alb-negru în grafică. În prima perioadă de creație, Steriadi a fost preocupat de compoziția de mari dimensiuni, înfățișând scene din viața oamenilor simpli („Hamali în portul Brăilei”, „Chivuțele în Piața Mare”, „Vânzătoare de dantelă”), 

și de portret, demostrând o sensibilitate receptivă la vibrațiile sufletului uman. 

Mai târziu a pictat, cu o emoție uneori învăluită de o ușoară melancolie, peisaje urbane și acvatice, colțuri ale vechiului București, imagini din Dobrogea și din numeroasele sale călătorii.

 Pictura lui Steriadi, de o luminozitate delicat nuanțată, atestă asimilarea celor mai prețioase trăsături ale impresionismului. 

Desenator talentat, este autorul a numeroase portrete-schiță (în creion sau în peniță), care ating, în grafica românească, o culme a genului prin precizia caracterizării, spiritul de observație, umorul inteligent. 

Steriadi a practicat cu succes și litografia.