Cristian Minculescu

S-a născut la 9 ianuarie 1959, în Bucureşti. ncepând din anul 1980 este vocalistul trupei de rock IRIS. Cristi Minculescu reprezintă alături de IRIS simbolul rezistenţei culturale pentru generaţii întregi de fani rock în perioada comunismului, şi, de asemenea, unul dintre puţinii artişti care au făcut legătura între acele generaţii şi cele actuale, el activând cu mare succes şi după 1990, până în prezent.
Cristi Minculescu crede că a moştenit vocea de la mama sa: „mama era în cor la mănăstirea Bistriţa, de lângă Râmnicu Vâlcea. Mai mult ca sigur că de la ea am moştenit”.

Defectul pe care şi-l Minculescu recunoaşte este sinceritatea. Asemenea lui Eliade, trăieşte într-o perpetuă evoluţie spirituală, o nouă trăire necontrazicând alta mai veche, ci aducând un ceva al său, nou. Sinceritatea conciliază aparenta contradicţie dintre trăirile noi şi cele vechi, iar succesul său în tulburile vremuri ale aplaudacismului politic, respectiv, în prezent, ale celui financiar, s-a datorat sincerităţii cu care a transmis prin muzică, voce şi coreografie ceea ce simte şi crede, direct, fără canoane.

Cristi Minculescu şi-a început cariera în 1979 ca solist vocal al trupei Harap-Alb, alături de muzicieni precum chitaristul Gabi Nacu sau basistul Anton Haşiaş. El a participat la imprimarea pentru radio a unor piese precum „Harap alb”, „Scatiul” (compoziţie a lui Gabi Nacu), „În calea norilor”, „Tu doar tu”, „Vei veni”. Minculescu rămâne la Harap-Alb până în 1980, când Anton Haşiaş îl prezintă celor de la IRIS, care aveau nevoie de un vocalist.
Cristi a dat probă la IRIS chiar de ziua lui şi a reuşit să-i cucerească pe membrii trupei cu vocea sa inconfundabilă. Minculescu a cântat piese din Free, Led Zeppelin şi Deep Purple, iar examinatorii săi au fost Nelu Dumitrescu, bateristul şi liderul trupei, şi chitaristul Nuţu Olteanu.
La primul său concert cu IRIS, pe data de 5 februarie 1980, „a fost de balamuc, moşule! N-au vrut ăia să mă primească la intrare. Eu le ziceam «Bă, sunt solistul de la Iris, am cântare», ăia nimic. «Pleacă, mă, că îi ştim noi pe băieţii de la Iris». I-am «rezolvat» până la urmă cu o sticlă de vodcă. Asta e, am dat şpagă la primul meu concert”, îi place lui Cristi să se amuze.

La sfârşitul anului 1981, revista „Săptămâna”, care avea unul dintre cele mai apreciate topuri muzicale din presa comunistă, l-a desemnat pe Cristi Minculescu drept cel mai bun solist din 1981.
În 1982, împreună cu chitaristul Adrian „Adi“ Ilie, Cristi Minculescu părăseşte IRIS şi înfiinţează trupa Voltaj. În locul său, la IRIS este adus ca vocalist Dan Bittman.
„Voltaj a avut o personalitate prea puternică pentru regimul comunist, reprezentând pentru unii un pericol social“, scrie pe pagina oficială a trupei. Prima piesă a formaţiei, „Nori de hârtie“, a constituit capul de afiş al primului concert, ţinut la Casa de Cultură „Mihai Eminescu“ din Bucureşti. Următoarele apariţii scenice au avut în repertoriu piese de succes ca „Aceasta-i întrebarea”, completate de hituri AC/DC. Componenţa iniţială (Horaţiu Rad — bass, Nikki Dinescu — tobe, Gabi Nacu — chitară, Cristi Minculescu — voce, Adrian Ilie — chitară) nu rezistă, iar trupa se desfiinţează în 1983. Octombrie 1986 este considerat un nou început, cu apariţia lui Cristi Ilie ca solist, Amedeo Bolohoi la chitară, Dan Mateescu la bass, Doru „M. S.“ Istudor la tobe şi Adrian Ilie la chitară, singurul ce rămâne din formula anterioară.
În 1984 Cristi Minculescu cântă în trupa Totuşi, în Cenaclul „Flacăra“, alături de Andrei şi Ioana Păunescu. Din această perioadă datează piesa „Trenul fără naş“ a trupei IRIS, pe versuri de Adrian Păunescu. La Cenaclul Flacăra Minculescu a mai cântat şi alături de trupa Flacăra Pop - Flapo (Al.Jimmy Zărnescu, Jerry Schwartz, Romeo Beianu).

În 1984 Dan Bittman pleacă la Holograf, iar în februarie 1985 Cristi Minculescu se întoarce la IRIS, alături de care va rămâne până în ziua de azi. În total, Cristi Minculescu a înregistrat cu IRIS 19 CD-uri şi DVD-uri, a întreprins sute de turnee şi şi-a pus o amprentă de neşterş asupra trupei. Salutul „Bună seara, prieteni”, ajuns o emblemă personală, a devenit celebru, iar imaginea lui Cristi Minculescu este practic inseparabilă de cea a formaţiei IRIS.
În 1992, împreună cu Minculescu, în cadrul festivalului de la Cannes IRIS ocupă locul II la secţiunea rock şi îi este consacrat un reportaj ce a fost difuzat pe postul MTV, fiind prima formaţie românească ce a fost difuzată pe celebrul post.