Tom Petty

Thomas Earl Petty, cunoscut ca Tom Petty, s-a născut la 20 octombrie 1950 la Gainsville, în Florida. Este liderul şi compozitorul grupului Tom Petty and the Heartbreakers, cunoscut mai ales pentru succesul de la sfârşitul anilor '70, cu melodia "Breakdown".
De la începutul carierei sale muzicale, Tom Petty a cântat în câteva grupuri cu o oarecare faimă. Astfel, îl găsim, succesiv, în componenţa unor grupuri ca The Sundowners, The Epics, şi mai ales, în Mudcrutch, în cel din urmă avându-i colegi pe Randall Marsh, Mike Campbell şi Benmont Tench. Alături de cei trei colegi din Mudcrutch, semnează în 1974 un contract cu casa de discuri Shelter Records. Petty şi grupul său au început să cânte în statul lor de origine, Florida, dar pe la mijlocul anilor '70, ca urmare a noului contract, pleacă la Los Angeles pentru a-şi înregistra albumele. Primul lor single este astfel lansat un an mai târziu, în 1975, cu piesa "Depot Street", care, din nefericire, este un eşec în topuri, fapt care îi face pe cei patru componenţi ai trupei să se despartă. În acelaşi an însă, Tom continuă colaborarea cu Mike Campbell şi formează împreună grupul The Heartbreakers.
Primul lor album include piesele "Breakdown" şi "American Girl" şi a fost foarte bine primit în Marea Britanie.



Cel de al II-lea album al grupului, "You're Gonna Get It!" a fost editat în 1978, şi a avut, la fel ca şi primul, un succes foarte mare; piesa care dă titlul acestui album a intrat în topul american al celor mai bine vândute albume din acel an, obţinând primul Disc de Aur pentru cei de la Heartbreakers. Acest album a avut şi două extrase pe single cu piesele "I need to know" şi "Listen o her heart".


În 1979 însă, grupul este implicat într-un scandal juridic, atunci când compania ABC Records aflată în pragul falimentului, a fost cumpărată de MCA Records. Petty a refuzat să fie pur şi simplu transferat la altă casă de discuri, fără consimţământul său, fapt care i-a atras un dosar sub acuzaţia de bancrută.
După soluţionarea disputei, Tom Petty şi colegii săi de la The Heartbreakers au lansat următorul album. Succesul avut cu cel de al III-lea album, "Damn the Torpedoes" din 1979, îi propulsează din nou în topuri, iar melodiile lor sunt ascultate în mai toate cluburile de noapte. Albumul a obţinut trei Discuri de Platină şi un prim single de Top Ten în U.S.A., cu piesa "Don't Do Me Like That".

Deşi avea deja un succes remarcabil, a avut din nou câteva probleme cu înregistrările pentru cel de al IV-lea album, "Hard Promises", lansat în 1981. MCA a dorit lansarea acestui album la un preţ declarat de 8.98$, preţ considerat nu prea mare pentru acea vreme. Petty a cerut un preţ mai mare... Acest aşa-numit "preţ de Superstar" era cu 1$ mai mult decât preţul de listă uzuală de 8.98$. Tom Petty şi-a exprimat obiecţiile sale în legătură cu preţul înregistrărilor în presă, transformând problema într-un subiect popular printre fanii muzicii sale şi nu numai. MCA a luat în considerare atât nepublicarea albumului, cât şi redenumirea acestuia sub titlul sugestiv "Eight Ninety-Eight"(8.98), dar a decis în cele din urmă creşterea preţului de vânzare. Albumul a devenit un succes în Top Ten, fiind aproape de câştigarea a încă unui Disc de Platină, prin piesa "The Waiting", care a ajuns pe locul 19 în topurile din S.U.A.
Acest album include şi o interpretare în duet cu Stevie Nicks de la Fleetwood Mac, cu piesa "Insider".



În următorul album, intitulat "Long After Dark", din 1982, basistul Ron Blair este înlocuit de Brian Epstein (Del Shennon), cu care colaborează până în 1991. De pe acest album sunt evidenţiate piesele "You Got Lucky"(locul 20 în SUA)şi "Change of Heart"(locul 21). În "Long After Dark" era iniţial inclusă şi o piesă numită "Keeping Me Alive", dar producătorul Jimmy Iovine a exclus-o, deşi Petty susţinea că albumul ar fi fost mai bun, dacă acest cântec ar fi fost inclus.


Cel de al VI-lea album, "Southern Accents", lansat în 1985, îi propulsează din nou în topurile americane şi britanice. Nici acest disc nu a fost lipsit de probleme; simţindu-se frustrat din cauză că mixajele nu ieşeau cum ar fi dorit, Tom şi- a rupt mâna stângă, în urma unei lovituri în perete. Albumul conţine psihedelic-ul hit "Don't Come Around Here No More"(locul 13 în SUA), care a fost compus şi produs în colaborare cu Dave Stewart de la Eurythmics. Clipul acestei melodii, care îi înfăţişează pe Stewart şi pe Petty îmbrăcaţi ca personajele din "Alice în ţara minunilor", tăind şi mâncând din ea ca dintr-un tort, a cauzat câteva controverse minore, fiind criticat de grupurile feministe, dar a câştigat totuşi, un premiu la MTV Video Music Award.


În acelaşi an, o serie de concerte de succes au condus la albumul live "Pack Up the Plantation: Live!". Capacităţile live ale trupei au fost iar demonstrate atunci când Bob Dylan i-a invitat alături de el în turneul "True Confessions tour", din Australia, Japonia şi S.U.A.(1986)şi Europa(1987). Cu ocazia unui astfel de concert, Tom îl lăuda pe Bob Dylan, spunând: " Nu cred că mai există cineva pe care să-l admirăm mai mult!".



În 1987, grupul lansează albumul "Let Me Up (I've Had Enough)", un album de studio care imită sunetul din concert, folosind o tehnică îmbrumutată de la Bob Dylan. Piesa "Jammin' Me" de pe acest disc a fost scrisă înmpreună cu Bob Dylan şi Mike Campbel.


La sfârşitul anilor '80, Tom Petty începe o cariera solo. Albumul "Full Moon Fever", apărut în 1989, se clasează pe primul loc în topul celor mai bine vândute albume din acel an.


În această perioadă începe colaborările cu George Harrison, Bob Dylan, Roy Orbison şi Jeff Lynne, formând controversatul grup Traveling Wilburys, cu care înregistrează 2 albume de referinţă în muzica rock.


Anii '90 înseamnă pentru el şi grupul său, o nouă schimbare de contract, renunţând la MCA Records, în favoarea celor de la Warner Bros. Primul single scos la noua casă de discuri este "Into the Great Wide Open" produs de Jeff Lynne şi constituie un nou succes pentru Tom Petty & The Heartbreakers. În 1993, Tom editează prima compilaţie "Greatest Hits", pe care include şi un single nou, "Mary Jane's Last Dance". În 1994, bateristul Stan Lynch este înlocuit cu Steve Ferrone(Average White Band). în 1995, grupul editează o nouă compilaţie, mult mai cuprinzătoare decât prima(un set de 6 cd-uri, intitulată "Playback".



În 1996, Tom Petty, a refăcut formaţia şi împreună cu colegii săi, a scris coloana sonoră a filmului "She's the One" cu cameron Diaz şi Jennifer Aniston în rolurile principale.



În 1999, Tom Petty colaborează cu producătorul Rick Rubin la elaborarea noului album, "Echo", care a ajuns pe locul 10 în topurile din SUA.


În 2002 Tom petty & the Heartbreakers lansează albumul "The Last DJ", în care, multe dintre versurile pieselor conţin atacuri înţepătoare cu privire la industria muzicală şi la casele mari de discuri. Albumul a câştigat locul 9 în topurile americane. Cu ocazia următoarelor concerte, revine în grup, Ron Blair, înlocuindu-l pe Epstein, care era depăşit de problemele personale şi de consumul de droguri. Epstein a şi murit un an mai târziu, la vârsta de 48 de ani, ca urmare a acestor probleme. Benmont Tench l-a descris ulterior, drept "cel mai tare tip din trupă".


În aprilie 2008, membrii primului grup al lui Tom Petty, cei de la Mudcrutch, alături de cei de la The Heartbreakers, s-au reunit pentru a înregistra un nou album Mudcrutch.

Ultimul album al lui Tom Petty va fi lansat la 24 noiembrie 2009, fiind o compilaţie live, intitulată "The Live Anthology", care conţine 23 de cântece înregistrate în timpul diverselor concerte susţinute de-a lungul timpului de Tom Petty.


În 2002, Tom Petty a obţinut o stea pe Rock and Roll Hall of Fame.